Refugiatii la granitele UE – actualizarea statutului din Romania

*Dupa ce veti citi acest articol, romanii din tara, poate va veti convinge ca politica Romaniei in privinta primirii imigrantilor este total pozitiva. Nu va mai amagiti cu „nu vin la noi ca suntem saraci” fiindca vor fi adusi, exact ca in tarile din Vest, ca sa ramana si sa se „integreze”. Cititi cu atentie. Invazia din lumea a treia va continua.  – Articol publict la 1 mai 2018

Eleodor Pîrvu

Eleodor Pîrvudirectorul adjunct al Directiei azil si integrare, Inspectoratul General pentru Migratie.

Cat de pregatita este UE sa primeasca persoanele care au nevoie de protectie? Cum pot fi imbunatatite programele de integrare? Acestea sunt doua dosare importante pentru Bruxelles si statele membre care pot decide viitorul a milioane de oameni. – Raportul EURACTIV Romania.

Imaginea generala a refugiatilor blocati la frontierele UE in 2015 si 2016 a fost ceva ingrozitor. Doi ani mai tarziu, furtuna pare sa se linisteasca in Europa, chiar daca situatia din tarile de origine a acestor oameni nu s-a imbunatatit.
In 2016, EURACTIV Romania a urmat calatoria refugiatilor prin Serbia, Bulgaria si Romania. Am documentat povestile oamenilor si am monitorizat fluxul din Turcia, Grecia si Italia. Am discutat cu autoritatile responsabile si cu organizatiile internationale. In acest an, ne-am intors din nou la institutiile care gestioneaza acest fenomen in incercarea de a intelege cum a evoluat situatia si care sunt urgentele actuale.
Am primit o indicatie ca, la nivelul UE, numarul solicitantilor de azil a scazut, chiar daca unele tari, cum ar fi Romania, au inregistrat o crestere a cererilor. Tarile nu par a fi mai bine pregatite pentru a primi persoanele in nevoie, centrele de primire au fost aspru criticate pentru conditiile de viata pe care le ofera, desi situatia difera de la caz la caz.

Resultado de imagen de Eduardo Yrezabal,

In Romania, potrivit reprezentantului local al UNHCR, Eduardo Yrezabal, conditiile in centrele de primire si de tranzit sunt adecvate, dar pot gazdui doar un numar limitat de persoane. Astfel, desi anul trecut Inspectoratul General pentru Migratie a prelucrat toate cele 4.800 de cereri de azil primite – un numar record in raport cu media solicitarilor pe tara in ultimii 14 ani – o crestere semnificativa a sosirilor ar crea probleme.
Romania pare a fi, de asemenea, un teren fertil pentru idei inovatoare, artele fiind folosite aici pentru a aduce impreuna comunitatile gazda si refugiatii.. Autoritatile locale si UNHCR sunt de acord, totusi, ca este nevoie de mult mai multa coordonare in procesul de integrare, in special la nivel local. O noua propunere legislativa promite sa realizeze aceasta chestiune.

EURACTIV.ro: Cat de pregatite sunt statele membre pentru a primi un nou flux de refugiati?
Eduardo Yrezabal: Situatia s-a schimbat in sensul ca numarul persoanelor care sosesc in Europa a scazut. Nu exista inca date statistice oficiale pentru anul 2017, insa indiciile noastre sunt este ca numarul persoanelor care sosesc in Europa, si solicitarile de azil in tarile europene a scazut. Bineinteles, vorbesc despre Europa in totalitate, pentru ca exista tari individual, de exemplu in Romania, unde numarul solicitantilor de azil a crescut. Dar, va amintiti ultima oara cand am vorbit, am spus: „Cum putem vorbi despre o criza atunci cand cifrele oamenilor care sosesc in Europa nu se pot compara cu cifrele oamenilor care sosesc in alte parti ale lumii, despre persoanele care cauta protectie in alte tari ale lumii?” si sunt foarte fericit sa spun ca am avut dreptate in acest sens. Faptul ca numarul a scazut nu este o veste buna in acelasi timp, deoarece înseamna ca statele probabil ca au luat masuri pentru a descuraja sosirea persoanelor care ar putea avea nevoie de protectie. Tarile sunt mai bine pregatite sa primeasca refugiati? Nu cred ca a existat o imbunatatire in acest sens. Nu a existat nici o deteriorare. Situatia ramane aceeasi, dupa parerea mea, insa exista state care au fost foarte interesate sa aplice controale mai stricte la frontiere.

EURACTIV.ro: Cum vedeti acoperirea mediatica si atitudinile publice cu privire la refugiati?
Eduardo Yrezabal: Cred ca mass-media – daca vorbim despre Romania – ramane foarte neutra. Nu sunt impotriva refugiatilor, dar nici nu sunt avocati fermi. Din nefericire, vedem ca in tari care nu sunt foarte indepartate de Romania atitudinea publica si acoperirea mass-media a problemelor legate de refugiati – situatia s-a deteriorat mult. Nu trebuie sa numesc tari, dar stim cu totii la ce tari ne gândim. Acest lucru tinde sa se reflecteze si in mass-media romaneasca si ramane in mintea publicului. Cred ca trebuie sa lucram mai mult cu mass-media. (*Söros, se aude?)

Atitudinile publice – este cam la fel ca in cazul mass-media. Atunci cand vedem contextul politic din Europa, cand vedem ca in campaniile electorale trecute sau prezente problemele refugiatilor figureaza pe o pozitie foarte inalta a agendei politice – nu la modul de a sustine, ci ca un mod de a spune ca nu vrem sa se intample asa ceva si in tara noastra…Asta ramane in mintea poporului, chiar daca in România nu exista inca acest discurs. Intr-o lume globalizata, intr-o Europa integrata, ceea ce se intampla cu opinia publica dintr-o tara poate foarte usor sa influenteze opinia publica dintr-o alta tara. Acesta este un risc pe care il vad. Pana acum, sunt fericit sa spun ca problemele legate de refugiati in România inca sunt abordate la nivel politic dintr-o perspectiva foarte umanitara, care tine cont de obligatiile internationale, si nu dintr-un punct de vedere politizat.
EURACTIV.ro: Au existat multe critici ale conditiilor de viata existente in centrele europene de primire la frontiere, un exemplu fiind Lampedusa. Cum vedeti aceasta situatie?
Eduardo Yrezabal: Ei bine, cred ca aceste centre – ati mentionat Lampedusa, care este un exemplu foarte vizibil -, aceste tipuri de facilitati sunt intotdeauna destinate nevoilor imediate, asistenta imediata. In cazul Lampedusa, este vorba de nevoi de asistenta imediat  dupa debarcare. Dar aceste centre nu sunt menite a fi facilitati in care oamenii sa ramana pentru perioade lungi de timp. Opinia mea, din ceea ce vad, este ca Europa inca nu este pregatita sa primeasca un numar mare de persoane si sa le trateze in mod corespunzator la frontiere.
Pot sa vorbesc despre Romania daca vrei. Centrele de la granita din Romania sunt destul de adecvate. Ele indeplinesc standardele. Dar acestea sunt facilitati care pot gazdui maxim 30-40 de persoane pe zi. Daca in Romania s-ar intampla ceva de genul celui petrecut in 2015, cred ca autoritatile ar avea probleme sa faca fata. Este adevarat ca exista anumite masuri de urgenta. Exista aceasta Ordonanta de Urgenta care a fost aprobata pentru construirea unor centre de tranzit integrate in zonele de frontiera. Dar, totusi, aceste centre ar putea functiona numai temporar. Aceste centre nu sunt menite sa gazduiasca un numar mare de persoane pentru o perioada prelungita de timp, in special in timpul iernii, cand conditiile meteorologice sunt foarte dure. Din nou, opinia mea este ca autoritatile din Europa au depus mult efort pentru a pune in aplicare mai multe masuri de descurajare decat pentru a stabili proceduri de gazduire a oamenilor intr-un mod mai sistematic si mai organizat decat ceea ce am vazut in 2015.
EURACTIV.ro: Cum se implementeaza programul de relocare?
Eduardo Yrezabal: Exista tari mai favorabile pentru a participa la eforturile de relocare decat altele. UNHCR este foarte plin de speranta si foarte optimist cu privire la rolul pe care Europa il poate juca nu numai in procesul de reinstalare, ci si in alte forme de admitere umanitara. Europa a fost intotdeauna receptiva la programele de reinstalare. Exista o traditie de relocare in Europa. Avand in vedere nevoile actuale din Libia, unde UNHCR incearca sa ajute prin evacuarea persoanelor care au nevoie de protectie si asistenta, vedem ca Europa este incet, dar ferm hotarata sa ofere ajutor. Tari precum Norvegia, Olanda, Franta, Germania, stabilesc serios programe pentru a oferi spatii de relocare pentru refugiatii blocati in Libia. Acum, in ceea ce priveste asa-numitul cadru european de reinstalare, care se afla in discutie de ani de zile, cred ca trebuie sa facem inca niste eforturi la nivelul Comisiei, la nivelul Consiliului si la nivelul statelor individuale. Dar ce pot sa spun ca veste buna, este ca nu exista o opozitie puternica din partea statelor membre in ceea ce priveste dezvoltarea unui cadru european pentru relocare, ceea ce nu a fost valabil în cazul altor forme de demonstrare a solidaritatii, de exemplu in cazul programului de relocare intra-europeana, unde unele state au avut obiectii puternice.

EURACTIV.ro: Cum ramane cu programul de integrare?
Eduardo Yrezabal: Acum un an, v-am spus ca integrarea este cea mai complicata problema in domeniul protectiei refugiatilor. Este o stiinta foarte complexa care necesita implicarea multor actori, dar necesita si implicarea activa a refugiatilor insisi pentru a-si asuma un angajament. Cred ca un lucru s-a schimbat de acum un an. Aceasta diferentiere – cu care toată lumea a fost de acord ca este o distinctie valabila – intre tari de tranzit si tari de destinatie care acum dispare. In special in Uniunea Europeana, se intelege foarte bine ca, chiar daca refugiatii fac distinctie între tarile de tranzit si tarile de destinatie, statele insele sunt de acord ca nu mai putem face aceasta distinctie. Acesta este scopul tuturor lucrarilor care se desfasoara in cadrul reformei sistemului european comun de azil. Nu putem avea un sistem european comun de azil daca exista tari de destinatie si tari de tranzit. Acum, cat succes au programele? Pot sa vorbesc despre România, pentru ca acolo monitorizez mai atent situatia. Cred ca guvernul Romaniei, in ultimele 12 luni, a depus mult efort pentru a spori oportunitatile de integrare. Cu toate acestea, mai sunt inca unele lucruri de facut in ceea ce priveste coordonarea. Integrarea este o chestiune care necesita implicarea activa a guvernului central, a autoritatilor locale la nivel municipal, a altor ministere de resort, a sectorului privat si a comunitatii locale, a populatiei locale. Cred ca, in Romania, ceea ce vrem sa intarim in acest an si in 2019 este tocmai sa lucram mai mult la realizarea acestei coordonari. Exista o implicare puternica a autoritatilor responsabile. Toata lumea este de acord ca este nevoie de mai multa coordonare.
EURACTIV.ro: Ce planuri aveti pentru campania #WithRefugees (Alaturiderefugiati)?
Eduardo Yrezabal: Campania, asa cum am explicat acum un an, solicita trei lucruri de baza. Scopul sau este de a strange sprijinul pentru trei lucruri de baza: un adapost, un acoperis pentru refugiati, posibilitatea de a munci, de a fi autosuficient, precum si educatia copiilor refugiati. Aceasta este integrarea. Vreau sa spun, acesta este modul de definire a integrarii. Dupa cum am discutat cu dvs. in mai multe randuri, munca de integrare necesita, de asemenea, reunirea refugiatilor si a populatiei locale, a comunitatilor locale. Este vorba despre crearea de comunitati primitoare. Prin activitatile care au fost implementate anul trecut in campanie, in 2017 … Adica Festivalul de Arta, Timisoara pentru Refugiati. Aceasta initiativa a avut loc si la Cluj cu Liga pentru Apararea Drepturilor Omului. In prezent, in timp ce vorbim, participam la Festivalul de Documentare de la Bucuresti – refugiatii si comunitatile locale au fost apropiati, s-au cunoscut unii pe altii. Festivalul din Timisoara a fost pentru mine o experienta minunata – sa vad tineri refugiati care inca nu stapanesc limba romana jucand ca actori alaturi de tineri romani. A fost minunat. Cand erau pe scena, nu puteai sa-i diferentiezi. Este un mod bun de a aduce oamenii impreuna. Festivalul de Arta Timisoara a fost pentru mine o experienta minunata – a vedea acesti tineri refugiati care inca nu stapanesc limba romana, sa-i vada jucand ca actori cu tineri romani, a fost ceva grozav. Cand erau pe scena, nu se putea diferentia cine era refugiat de cine era roman. Deci, este o modalitate buna de a aduce oamenii împreuna.

Planurile autoritatilor romane

Resultado de imagen de Eleodor Pîrvu, directorul adjunctPentru a intelege mai bine viziunea autoritatilor romane responsabile de fenomenul migratiei, ne-am intalnit cu Eleodor Pîrvu, directorul adjunct al Directiei azil si integrare, Inspectoratul General pentru Migratie.

EURACTIV.ro: Care au fost actiunile Romaniei in urma situatiei refugiatilor in 2016?
Eleodor Pîrvu: Procesul de relocare intra-europeana a fost finalizat. Cele doua decizii elaborate la nivelul Uniunii Europene si-au incetat punerea in aplicare. Romania a sprijinit activ Italia si Grecia in eforturile lor de a face fata situatiei in 2015 si 2016. De-a lungul a doi ani, Romania a relocat 728 persoane din Grecia si Italia. Am avut 683 de persoane transferate din Grecia si 45 de persoane din Italia, intregul proces fiind dependent de capacitatea celor doua state de a inregistra si de a indruma persoanele in procesul de relocare. In plus, fata de transferul persoanelor care au nevoie de protectie, Romania a contribuit in cazul Greciei si in cel al Italiei cu numerosi ofiteri cu experienta in inregistrarea si prelucrarea cererilor de azil, precum si in consilierea si informarea migrantilor. In cazul Italiei, numarul persoanelor transferate a fost mai mic, dar ceea ce va pot spune este ca Romania si-a exprimat intentia de a muta mai multi imigranti, dar caracteristicile grupului – majoritatea au origini eritreene – au condus la relocarea lor in tarile care au stabilit deja comunitati eritreene. Ca si in cazul Greciei, am sustinut, de asemenea, autoritatile italiene privind procedurile de inregistrare si prelucrare, procesul de pre-admisibilitate. Diferit fata de cazul Greciei, in Italia, am oferit sprijin pentru mecanismul de transfer prin sistemul Dublin al persoanelor care au nevoie de protectie.

EURACTIV.ro: Ce ne puteti spune despre programul de integrare in Romania?
Eleodor Pîrvu: Romania are un program de integrare care a fost pus in aplicare incepand cu 2004. La acea data, legislatia a fost elaborata pe baza situatiei operationale existente. Din 2004 pana in 2016, numarul mediu de cereri de azil din Romania a fost de aproximativ 1000-1500, atingand un varf de 2500 de cereri in 2012 cauzate de evenimentele din Africa de Nord. In 2017, au fost depuse 4.800 cereri de azil – un numar record absolut in acest domeniu. Inspectoratul General pentru Imigrare a analizat, a acordat acces la procedura de azil, a inregistrat si a procesat toate cererile depuse, si a oferit asistenta celor care au obtinut o forma de protectie prin programul de integrare. In ceea ce priveste programul de integrare, legislatia din 2004 atribuie anumite responsabilitati mai multor institutii din Romania. Inspectoratul General pentru Imigratie, parte componenta a Ministerului Afacerilor Interne, coordoneaza toate activitatile si intervine intr-o etapa initiala, dupa ce a fost acordata o forma de protectie, pentru a realiza interviuri cu beneficiarii, pentru a elabora planuri individuale de integrare semnand un contract in acest sens cu persoana in cauză. Mai departe, alte institutii cu atributii in domeniu conform legislatiei nationale intervin acolo unde este cazul. De exemplu, de organizarea cursurilor de invatare a limbii romane este responsabil Ministerul Educatiei Nationale, prin intermediul Inspectoratelor Judetene Scolare. Responsabil pentru accesul la piata fortei de munca este Ministerul Muncii, iar autoritatile locale pentru identificarea si punerea la dispozitie a unei locuinte.

Resultado de imagen de Eleodor Pîrvu, directorul adjunct

A 8-a ediție a Conferinței internaționale de la Facultatea de Drept ”Dimitrie Cantemir” Cluj, sub semnul globalizării

Ulterior, alte institutii intervin acolo unde este necesar. O importanta schimbare legata de domeniu care a avut loc in 2015 a fost aceea de a conditiona obtinerea de catre beneficiar a unei forme de protectie a asistentei de stat la inregistrarea in programul de integrare. Daca cineva nu participa activ la activitatile planului individual sau incearca sa paraseasca programul fara motiv, atunci asistenta de stat este oprita. In urma unei analize pe care am elaborat-o in domeniul integrarii, a fost prezentata o propunere de modificare legislativa si a fost organizata o dezbatere publica cu societatea civila.

EURACTIV.ro: Cum functioneaza colaborarea cu autoritatile locale?
Eleodor Pîrvu: In prezent, cooperarea cu autoritatile locale merge bine, dar lucrurile pot fi imbunatatite. Prin intermediul initiativei legislative propuse, vor fi introduse noi elemente care sa abordeze intr-o maniera precisa cooperarea cu autoritatile locale. De exemplu, la nivelul intregii tari, la cererea Inspectoratului General pentru Imigratie, se va infiinta o echipa locala de sprijin in domeniul integrarii, in orasele cu comunitati mari de straini. Aceste echipe vor coordona la nivel local procesul de integrare. Echipele vor fi compuse din toate autoritatile locale care au responsabilitati in domeniu si reprezentanti ai ONG-urilor.

EURACTIV.ro: Care sunt planurile dvs. pentru acest an?
Eleodor Pîrvu: In perioada urmatoare, vom desfasura un amplu proces de sensibilizare in Romania, o campanie pe care o vom implementa in parteneriat cu un ONG. Campania va fi finanta prin intermediul Fondului pentru azil, migratie si integrare, si va avea drept scop prezentarea imaginii reale a procesului migrational si ilustrarea beneficiilor pe care le poate aduce integrarea strainilor care locuiesc legal in Romania.

Titlul campaniei este „Sunt strain pana cand ma cunoasteti”. Ne vom concentra in primul rand pe obiectivele stabilite in cadrul Strategiei nationale pentru imigratie, si anume dezvoltarea sistemului national de azil, pentru a fi mai eficiente si mai compatibile cu standardele juridice nationale, europene si internationale. De asemenea, vom contribui activ la eforturile internationale si la cele ale statelor membre in ceea ce priveste programul de reinstalare si ne vom concentra pe imbunatatirea procesului de integrare sociala in Romania a cetatenilor din terte tari.  

By Andrei Schwartz and Bogdan Neagu | EURACTIV Romania  30 abr. 2018

EURACTIV

2 comentarios

Deja un comentario

Tu dirección de correo electrónico no será publicada. Los campos obligatorios están marcados con *