Deșteaptă-te române!

Când am plecat eu din România, românii mai aveau dragoste de țara lor, de istoria lor, de eroii lor!

Pe vremea aceea, Eminescu era poetul național cu care ne mândream, fiecare dintre noi! Nimănui nu i-ar fi trecut prin cap să-l conteste pe Eminescu!

Pe vremea aceea, Sfinții Închisorilor erau Sfinti care ne uimeau cu martirajul lor, asa cum au facut-o toți martirii încă de la începutul creștinismului!

Cei care mai erau în viață, erau căutati din toată tara si din afara ei! Mie mi-a rămas ca o rană deschisă in suflet, că nu am mai ajuns la Pr. Iustin Pârvu, decât cand nu mai primea pe nimeni și a trebuit sa plec de la poarta mănăstirii fără dorita binecuvântare!

Nimănui nu i-ar fi trecut prin cap sa-i conteste pe Sfinții Închisorilor!
Pe vremea aceea, Nicolae Paulescu era descoperitorul, de fapt, al insulinei! Recunoscut sau nu, el a vorbit de ea, cu luni inainte fața de cei care au luat premiul Nobel.
Nimănui nu i-ar fi trecut prin cap să-l conteste pe savantul Paulescu!

Plecând din tară am fost și mai sunt considerat „trădător„, după principiul „n-a mâncat salamul (cu soia) democrației originale, cu noi”!

Diferența intre mine „trădătorul” și „românii adevărați” este că pentru mine nu s-a schimbat nimic in ultimii 30 de ani; Eminescu e tot poetul nostru național, Sfinții Închisorilor sunt tot Sfinți, Paulescu este tot savantul de geniu, de o moralitate fără pată!

Pentru voi majoritatea, celor adevărați” pare însă că valorile sunt altele și sunt dictate de Institutul Elie Wiesel, interesele de partid, de corectitudinea politică, de străini oricum!

Cum il putem judeca pe Eminescu, pe Sfinții Închisorilor, pe Paulescu fără să fi trăit în timpul lor, fără să fi trăit ce au trait ei? Cine ne dă dreptul asta? Cum putem sa-i judecam după o „corectitudine politica” apărută la zeci de ani după moartea lor, care nici nouă nu ni se pare chiar „cosher„, pentru timpurile noastre?

Cum putem să nu ne revoltăm când tot ce este românesc este terfelit de oricine?

Cum putem suporta să ne conducă oameni care calcă valorile neamului în picioare?

Eu am plecat fizic din Romania, dar sufletul meu este inca acolo, eu mai simt romanește!

La mulți ani România! Oh stai, nu e 1 decembrie. Și totuși… | Grozav

Voi care ati rămas mai aveți suflet românesc?

Dacă eu nu las străinii să vorbeasca România de răul la ei acasă, cu atat mai mult nu-i lăsați nici voi sa o facă la noi acasă!

Iertați-mă pentru duritatea mesajului dar văd tot timpul valori romanești călcate in picioare și o lipsă acută de reacție din partea românilor! Vorbim de toate nimicurile pe net dar faptul ca dispărem ca neam ne lasă rece!

Oamenii aștia de care iși bat joc, sunt neamurile noastre, strămoșii nostrii, sânge din sângele nostru, suntem….NOI!vrabiute.blog

2 comentarios

Deja un comentario

Tu dirección de correo electrónico no será publicada. Los campos obligatorios están marcados con *